Bojdeuca lui Ion Creangă din Iași este primul muzeu literar din România, inaugurat la 15 aprilie 1918. Primul muzeograf care a prezentat Bojdeuca celor ce veneau să o viziteze a avut dreptul să locuiască în mica bucătărioară din stânga intrării, împreună cu soția, trei copii și bunica.

La vremea sa, Ion Creangă era recunoscut pentru faptul că la căsuța sa din Țicău deținea un grup destul de mare de pisici (aproximativ 30), iar fiecare purta câte un nume asociat unei persoane reale din viața sa. Spre exemplu, întotdeauna a avut o pisică pe nume Marioara ca și mătușa sa zgârcită din satul natal Humulești.

 

Ion Creangă a cumpărat bojdeuca în vara anului 1879, printr-un Act de vecinică vânzare, de la Maria Ștefăniu (căsătorită Ciogole), pe 50 de galbeni austrieci, pe numele Tincăi Vartic, el semnând doar ca martor la tranzacție. După moartea sa, în casă a rămas Tinca Vartic, femeia mai tânără cu vreo 15-16 ani decât el, care a stat la căpătâiul său până în ultima clipă.

Această casă, alcătuită din două odăi, l-a găzduit pe Ion Creangă (1837-1889) din vara anului 1872, când a fost răspopit și nevoit să părăsească locuința din incinta Mănăstirii Golia, până la moarte. Humuleșteanul s-a mutat aici, în camera din dreapta, având-o ca vecină pe Ecaterina Vartic, cea care avea să-l îngrijească tot restul vieții. și au fost scrise în căsuța botezată de scriitor . În vara și toamna anului 1876, a locuit aici și Mihai Eminescu, găzduit de bunul său prieten Ion Creangă.

După moartea Tincăi Vartic, care a avut loc la 3 septembrie 1912, bojdeuca rămâne lui Constantin Deliu, care propune, în 1915, Primăriei ieșene să cumpere casa. Bojdeuca a fost cumpărată la 20 noiembrie 1917, de către Comitetul „Ion Creangă”, în aceeași zi făcându-se donația imobilului către Universitatea din Iași, conform volumului „Bojdeuca „Ion Creangă”. Din istoria primului muzeu literar din România“, semnat de muzeograful Iulian Pruteanu-Isăcescu.

Primul muzeu literar din România a costat 11.331,95 lei. Așa cum scria „Gazeta Transilvaniei” din iulie 1915, „s-a luat inițiativa de a se restaura faimosul bordei din dealul Scăricicăi, în care a sălășluit pe vremuri marele povestitor”, iar „meritul îi revine d-lui I. Mitru, directorul Școlii Normale «Vasile Lupu», care vizitând cu profesorii și elevii școlii, bordeiul lui Creangă, a avut inspirația de a aduna un fond de o mie lei, cu care să se poată restaura bojdeuca. Odată restaurată se va consolida și terenul, pe care se află clădită bojdeuca, în așa fel ca apele ce se scurg să nu o surpe din nou. În același timp, se va pune și o placă comemorativă care să arate generațiilor viitoare că în acest palat țărănesc a locuit minunatul povestitor Ion Creangă”.

Aceste fonduri au fost predate Comitetului „Ion Creangă”, înființat la 29 octombrie 1917, care avea „de scop, în primul loc, reclădirea bojdeucei lui Creangă, cum apoi alte măsuri, pentru perpetuarea numelui și a operei sale”.

    

După restaurarea din 1918, bojdeuca a devenit muzeu, în administrarea Universității din Iași, transformându-se într-un loc de pelerinaj pentru cei care doreau să vadă casa în care a locuit scriitorul.

La 19 mai 1933 a luat ființă Asociația „Prietenii lui Creangă” cu scopul de a restaura din nou Bojdeuca, după restaurare aceasta trecând în subordinea Primăriei ieșene . În august 1935 s-a luat decizia de a se construi o clădire în curtea Bojdeucii, necesară îngrijitorului care locuia în muzeu

În aprilie 1936, în urma insistențelor deputatului liberal Emil Ceicovschi, comitetul de inițiativă, format din mai multe personalități, între care A.C. Cuza și Constantin Meissner (președinți de onoare), Osvald Racoviță (primarul orașului Iași), Gh. Ghibănescu (istoric), N.A. Bogdan (publicist), Emil Serghie (directorul Teatrului Național din Iași), C.R. Ghiulea (președintele Sindicatului Ziariștilor), Ionel Teodoreanu (scriitor), C. Dumbravă (avocat), Ion Botez (avocat) ș.a. reușește să restaureze bojdeuca și să construiască o locuință de serviciu pentru îngrijitorul acesteia, pregătind, astfel, muzeul pentru Serbările de comemorare ale Junimii din 26-27 aprilie 1936 și Centenarul nașterii lui Ion Creangă, din martie 1937.

 

În peste un secol de existență, Bojdeuca lui Ion Creangă a trecut prin mai multe restaurări și renovări. Prima acțiune a debutat în anul 1915 și s-a încheiat în 1918, când a fost inaugurată ca muzeu. În anul 1936 a avut loc o nouă restaurare și s-a construit o clădire în curtea Bojdeucii, necesară îngrijitorului care locuia în muzeu. În urma cutremurului din 10 noiembrie 1940, Bojdeuca a avut mult de suferit, iar în 1942 s-a aprobat material gratuit de la Mănăstirea Neamț pentru refacerea acesteia.

În 1966 a avut loc o reprofilare a Bojdeucii care urmărea evocarea modului de viață și atmosfera în care crea scriitorul prin etalarea obiectelor originale, precum și o serie de reconstituiri de completare a interiorului și de întregire a ambianței. În primăvara anului 1968, înainte de aniversarea semicentenarului Bojdeucii, s-a desfășurat o nouă reparare și reorganizare. În urma cutremurului din 4 martie 1977, casa a rămas în picioare, dar a suferit multe stricăciuni, astfel că Bojdeuca a ieșit din circuit pentru câțiva ani.  În 1984 au avut loc alte lucrări majore de renovare și consolidare.Acoperișul a fost decopertat și s-au selectat materialele care se găseau într-o stare bună. S-a constatat că pereții din vălătuci de lut nu aveau fundație și s-a turnat la temelie un strat de mortar din ciment. Furcile din lemn au fost înlocuite cu stâlpi din beton, iar sub acoperiș s-a turnat o centură de beton, pe care au fost sprijinite grinzile din material nou, rezistent. Pereții din lateral și din spatele Bojdeucii au fost consolidați cu plase de sârmă. Acoperișul a fost înlocuit în întregime cu căpriori noi și draniță nouă.

La 23 iunie 1985, după amenajarea interiorului, în spiritul original, bojdeuca a fost redeschisă, în prezența unui numeros public, cu ocazia „Sărbătorii Bojdeucii” . În acest context a apărut ideea construirii unui complex cultural-muzeal, pe locul căsuței îngrijitorului, ridicată în anii ’30.

Arhitectul șef al Iașului, Virgiliu Onofrei, a propus un proiect arhitectural care a fost realizat cu implicarea Primăriei și cu concursul mai multor antreprize de construcții din Iași, și care a fost inaugurat la 11 iunie 1989.

Cel mai vizitat muzeu din Iași, Bojdeuca „Ion Creangă” păstrează o parte din obiectele scriitorului, precum călimara de scris cu ștergătorul de penițe, sfeșnice, o cutie de epocă cu însemnul apartenenței pe ea, vase, tablouri, o icoană adusă din casa bunicului său, David Creangă, de la Pipirig, cărți și manuale de școală carti, fotografii si documente, care ilustrează viaţa lui Ion Creanga – şcolar, preot si învatător, activitatea de scriitor – „Bucoavna”- unul din primele abecedare; fotografia originală a scriitorului; cărţi care au aparţinut „seminaristului” Ion Creanga; manualele didactice originale, alcătuite de Ion Creanga; colecţia revistei „Convorbiri literare”, 1867-1889, în care Ion Creanga si-a publicat opera; colecţia de documente originale de la strămoşii scriitorului; colecţia de documente originale ale tatălui lui Mihai Eminescu; publicaţii, reviste, ediţii care prezinta viaţa si opera lui Ion Creangă.

Complexul cultural-muzeal „Ion Creangă”,adăpostește biblioteca, fondul documentar și o sală pentru expoziții temporare. În fața noii clădiri a fost construit un amfiteatru în aer liber, destinat spectacolelor pentru copii.

Lucrările care au fost demarate la începutul anului 2022 au inclus activități de restaurare și securizare a Bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale din incintă, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat.