Mănăstirea Golia este un lăcaș de cult important în orașul Iași, numit după marele logofăt Ioan Golia, primul ctitor. Se află în Târgul Cucu. Hramul mănăstirii este „ Înălțarea Domnului ”. Așezământul ecleziastic de la Golia se prezintă ca o fortăreață tipic medievală. Golia a fost mai întâi biserică de mir şi a devenit mănăstire în preajma anului 1604. Mănăstirea Golia a fost închinată Mănăstirii Vatoped de la Muntele Athos, la 20 ianuarie 1606, de către Ana Golia, soţia logofătului şi de către fiul lor Mihail.

Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt, prevăzut la colțuri cu turle ridicate în 1667 și un turn-clopotniță ( refăcut pe la 1900) și despre care Paul din Alep afirma că ,, nu are pereche prin înălțime, lărgime și frumusețe” . Zidurile de incintă au o înălțime de 9 m și o grosime de peste 1 m, cu un brâu de sprijin în interior, pe care cândva se patrula. În incintă se mai păstrează astăzi o casă cu coloane din secolul al XVIII-lea, unde a locuit temporar și Ion Creangă cât a fost diacon la Golia. Aproape de turn se află și o cișmea din vremea lui Alexandru Moruzi. Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Vizitatorul care dorește să aibă o panoramă a orașului trebuie să urce cele 120 de trepte. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase, turnul este unul dintre simbolurile Iașiului.

Cornișa este depășită de o compoziție unică, acoperișul fiind străjuit de șapte turle, unicat ca model, dar diferențiate între ele, ceea ce atestă, supoziția că au fost realizate treptat, în etape diferite, influențate și de restaurări. Înălțimea totală a bisericii este de circa 30 de metri, lungimea de 40 de metri și lățimea de 13 metri. Turnul Goliei are o înălțime de 30 metri. Vizitatorul care dorește să aibă o panoramă a orașului trebuie să urce cele 120 de trepte. Cu baza pătrată de 5 metri pe laturi, un parter, două caturi boltite, o încăpere a clopotelor, o galerie superioară și terase, turnul este unul dintre simbolurile Iașiului. Aproape de turn se află și o cișmea din vremea lui Alexandru Moruzi.

• Vasile Lupu, refăcută între anii 1650-1653 și terminată în 1660 de fiul său Ștefăniță, se deosebește în totalitate de specificul bisericilor ortodoxe moldovenești, atât ca formă de construcție cât și ca arhitectură. Biserica actuală reprezintă o îmbinare de stiluri, îndeosebi renascentist și bizantin,

În 1687 armata regelui Ioan Sobieski i-a dat foc dar a fost refăcută în scurt timp iar în 1693 este cadrul pentru nunta domnitorului Moldovei,Contantin Duca , cu Fiica lui Contantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti iar în 1696 este locul oficierii nunţii domnitorului Moldovei,Antioh Cantemir.

În 1770 Golia servit drept fortificație , în contextul unui război ruso-turc.

În perioada următoare, Goliei i-a rămassarcina ca, în cazul unui război apropiat, să ofere adăpost populației care se aduna în spatele zidurilor de apărare, aducându-și avutul și actele importante .

În timpul lui Alexandru Moruzi Vodă (1802-1806), în curtea Bisericii Golia, lângă turnul de intrare, s-a construit o „casă a apelor”. Aici, se aducea prin conducta de olane apa de la izvoarele de la Ciric şi se distribuia întregului oraş.

O perioadă, Golia a fost folosită ca ospiciu pentru bolnavii mintal ( sfârșitul secolului XVII- jumătatea secolului XIX.

Într-o clădire din incinta Goliei, se găseau Arhivele oraşului Iaşi, instituţie înfiinţată de Gheorghe Asachi şi condusă apoi de poetul Vasile Alecsandri. Ulterior, aici, au funcţionat Arhivele Statului din Iaşi, mutate apoi în noua clădire din Copou.

       Biserica are pridvor, pronaos, naos şi altar (între pronaos şi naos este un perete despărţitor). Pictura murală din pronaos este din secolul al XIX-lea. Aici, în dreapta, este prezentat logofătul Ioan Golia, urmat de familia sa, şi chipul domnitorului Ieremia Movilă, iar în stânga, chipul domnitorului Vasile Lupu cu familia sa. Pictura din naos aparţine secolului al XVII-lea, celelalte sunt din 1838.

În biserica Mănăstirii Golia, se află patru sfeşnice din bronz donate de domnitorul Vasile Lupu, aduse din Danemarca şi plătite în argint, două candele din argint, un candelabru din secolul al XVII-lea (în pronaos) cu stema Moldovei şi cu vulturul bicefal.

Tot aici, în biserică, este o icoană a Maicii Domnului căreia, de-a lungul timpului, i-au fost atribuite puteri miraculoase de a vindeca boli psihice şi epilepsia.

Căzută în ruină după secularizare (1863), mănăstirea a fost închisă între 1900-1947, devenind apoi biserică parohială până în 1992, când și-a recăpătat destinația străveche.

Astăzi mănăstirea găzduiește Institutul Cultural Misionar Trinitas, urmărindu-se astfel o întărire a comuniunii între tradiția rugăciunii isihaste și cultura românească.

Mănăstirea Golia nu este doar un loc de rugăciune, ci și un centru cultural important, găzduind diverse evenimente religioase și culturale care atrag comunitatea locală și turiștii deopotrivă. Acest amestec de spiritualitate și cultură face din mănăstire un punct de referință pentru orice vizitator al orașului Iași.