Este un muzeu din centrul Chișinăului, singura instituție de acest profil din Republica Moldova. Acesta a fost fondat de către Alexandru Plămădeală și Auguste Baillayre în anul 1939.

Actualmente, patrimoniul MNAM numără peste 39.000 de opere, care reflectă dezvoltarea artelor plastice din sec. XV-XXI. În muzeu permanent funcționează expoziții de artă europeană, rusă și orientală.

În 1939, sculptorul Alexandru Plămădeală selectează în jur de 160 de lucrări ale artiștilor plastici basarabeni și români, pentru constituirea primei pinacoteci a Chișinăului, custode-șef fiind numit Auguste Baillayre. Inaugurarea Pinacotecii, are loc la 26 noiembrie 1939, acest lucru, de fapt, însemnând deschiderea primului muzeu de artă, al cărui succesor a devenit astăzi MNAM. În primele zile ale celui-al doilea război mondial lucrările Pinacotecii, au fost încărcate în două vagoane și expediate spre Harkov; soarta acestora rămânând necunoscută până astăzi.

Începând cu anul 1944, Muzeul Republican de Arte Plastice îşi reîncepe activitatea în unul dintre cele mai fastuoase edificii din Chişinău-casa sau „palatul” lui Vladimir Hertza, construită între anii 1903-1905. Autorul proiectului a fost arhitectul austriac H. Lonssky. Acest edificiu reprezintă o adevărată capodoperă arhitectonică, construit în stil baroc vienez, cu o deosebită bogăţie ornamentală atât în exterior, cât şi în interior.

În 1957 muzeului i-a fost transmisă şi casa avocatului Moisei Kligman, amplasată în imediata apropiere de prima. Aceasta din urmă a fost construită la sfârşitul secolului al XlX-lea în stil neoclasicist.

Din 1988 sediul principal al Muzeului casa Hertza a fost închis pentru restaurare, iar sălile din casa lui Kligman au fost reamenajate ca depozite pentru păstrarea patrimoniului.

Începând cu anul 1989 şi până în prezent activitatea Muzeului Naţional de Arte Plastice se desfăşoară în incinta clădirii cu nr. 115, de pe str. 31 August 1989. Tot în sălile acestui edificiu este organizată şi expoziţia permanentă a Muzeului. Acest monument de arhitectură a fost construit în anul 1900, după proiectul arhitectului A. Bernardazzi în stil neoclasicist cu elemente gotice. Iniţial, aici a funcţionat liceul de fete „Principesa Natalia Dadiani”.

Colecția muzeului s-a com­pletat de-a lungul timpului, cu icoane vechi, lucrări ale pictorilor basarabeni și a celor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China.

În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Sankt-Petersburg, Pavel Șillingovski, MNAM i-a fost donată o colecție impunătoare de lucrări de grafică ale maeștrilor europeni și ruși din sec. XVII–XIX.În 1962, muzeul a primit în dar colecția fostului profesor de la „Școala de Belle Arte” din Chișinău, pictorul (și custodele-șef la deschiderea din 1939) Auguste Baillayre. Pe lângă calitatea de fondator, Baillayre a oferit o donație substanțială constituită din 342 de lucrări[3] ale unor artiști, atât naționali, cât și universali.

În 1975 au fost achiziționate opere ale pictorilor Orest Kiprenski („Fata cu fructe”), Vladimir Makovski („La cârciumă”), stampe de grafică de Albrecht Dürer, William Hogarth, Katty Kolvitz, Piotr Utkin, Vasili Perov, Filipp Maliavin.

Completarea colecţiilor Muzeului se face prin politica de achiziţii: cumpărări, donaţii, transferuri ş.a. Astfel, datorită caracterului perpetuu al acestui proces, în prezent patrimoniul Muzeului Naţional de Arte Plastice numără peste 44 mii de lucrări, care, sub aspectul structural, se prezintă astfel:

• Colecţia de artă antică (monedă, sculptură, artă decorativă)

• Colecţia de artă medievală (icoane, obiecte de cult, carte veche)

• Colecţia de pictură moldovenescă, sec. XIX-XX

• Colecţia de grafică moldovenească, sec. XIX-XX

• Colecţia de sculptură moldovenească, sec. XLX-XX

• Colecţia de artă decorativă moldovenească (covoare, tapiserie, ceramică, obiecte de lemn, de sticlă etc.) sec. XX

• Colecţia de pictură şi miniatură rusă, sec. XVIII-XX

• Colecţia de grafică rusă, sec. XVIII-XX

• Colecţia de sculptură rusă, sec. XVIII-XX

• Colecţia de artă decorativă rusă, sec. XIX-XX.

• Colecţia de pictură şi miniatură vest-europeană, sec. XV-XX (Italia, Franţa, Austria, Olanda, Flandra, Anglia, Spania)

• Colecţia de sculptură vest-europeană, sec. XVIII-XX

• Colecţia de numismatică şi medalistică (România, Germania, Franţa, Italia, Polonia, Rusia, Bulgaria, Danemarca, Spania, Grecia, Belgia, Suedia, Elveţia, Ungaria, Egipt, Spania, Irlanda, S.U.A.), sec. XVI-XX.

Una dintre sarcinile primordiale ale Muzeului este cea a conservării şi restaurării pieselor de patrimoniu. La realizarea acesteea lucrează o echipă de restauratori, care, cu deosebită măiestrie şi minuţiozitate, redau şi prelungesc viaţa multor opere de o incontestabilă valoare artistică.

Domeniul de activitate şi cercetare ştiinţifică încadrează strategia de organizare şi valorificare a patrimoniului Muzeului. Muzeografii şi cercetătorii ştiinţifici îşi concentrează eforturile asupra procesului de evidenţă cât mai complete şi mai ample a acestuia. Totodată, cercetătorii ştiinţifici, în rezultatul unei vaste activităţi de documentare, contribuie prin investigaţiile lor la acumularea de informaţii şi date fiind astfel scoase din anonimat opere de o excepţională valoare care sunt aduse în atenţia publicului larg.

Expoziţia permanentă a MNAP, cu genericul „Artă naţională şi universală”, include cele mai reprezentative opere din patrimoniul Muzeului. În cadrul acesteia, arta naţională a beneficiat de spaţiile cele mai ample.

În cadrul expunerii s-a dorit reflectarea evoluţiei artei naţionale începând cu sf.sec. al XlX-lea până în anii ’80 ai sec.al XX-lea. Sunt punctate momente de referinţă din creaţia maeştrilor autohtoni: Alexandru Plămădeală {Autoportret, Mulsul oilor, Portretul soţiei (sculptură); Mihail Grecu (Femeie cu basma galbenă, Maternitate); Valentina Rusu-Ciobanu (Fata la fereastră, La joc), Mihail Petric (Dimineaţa în Moldova); Ada Zevin (Natură statică); Igor Vieru (Baladă despre pământ); Aurel David (Amiaza, Roada) .

Un loc aparte în expoziţia Muzeului îl ocupă colecţia de artă medievală, care cuprinde icoane, obiecte bisericeşti, carte veche. Printre lucrările de referinţă pot fi menţionate icoanele Maica Domnului Hodighitria (autor anonim) sec. XVI, Portretul lui Moise, sec. XVII-încep. sec. XVIII (şcoala grecească), Maica Domnului, 1808 a lui Gherasim-zugravul, Deisis, 1826 ş.a.

Încăperile rezervate artei universale concentrează adevărate valori ale căror autori reprezintă diverse şcoli din mai multe ţări europene: Italia, Olanda, Danemarca, Germania, Anglia, Rusia ş.a. Punctul de mare atracţie în acest caz îl constituie lucrarea Sf. Ecaterina din Alexandria a lui Luini Bernardino (1480-1532), urmată de alte lucrări de referinţă: Sfânta familie cu Ioan Botezătorul, sec. XVI (pictor anonim), Închinarea magilor, sec. XVI, (pictor anonim), Natură statică de son Ioris Van (1625-1667), Portretul fiicei regentului ducelui Filippe de orlean Charlotte Aglaia, Fata cu fructe de Orest Kiprenskii (1782-1835) Dimineaţa pe ţărmul Crimeei de Ivan Aivazovski (1817-1900).

Arta decorativă îşi are locul potrivit în expoziţia permanentă a Muzeului. Aceasta este reprezentată de lucrări de tapiserie, goblenuri, ceramică, ale unor artişti consacraţi din Moldova, dintre care: Valentina Poleacov, Elena Rotaru, Serghei Ciocolov, Maria Saca-Răcilă.

Printre personalităţile care au condus şi activat în cadrul Muzeului Naţional de Arte Plastice pot fi menţionaţi Mihai Petric, Igor Vieru, Ion Taburţă, Kir Rodnin, Sergiu Cuciuc, Eleonora Romanescu.

 

https://www.mnam.md/ro/contacts