Grădina botanică din Chișinău a Academiei de Științe a Moldovei este principala structură de cercetare în domeniul botanicii din Republica Moldova, situată în strada Pădurii nr.18, Municipiul Chișinău.   Grădina Botanică  acoperă o suprafaţă de 104 hectare, dar numai pe panta din nord şi din vest s-a păstrat vegetaţia naturală. Peisajul general al grădinii ca şi cum ar reprezenta în miniatură relieful Republicii Moldova graţie alternanţei podişurilor cu depresiunile, lacurilor şi tipurilor de soluri, de care există circa 24 de specii. În parcul este creată o cascada din patru lacuri de acumulare, care, chiar şi în anii secetoşi, au suficientă apă pentru a iriga vegetaţia grădinii.A fost înființată la 1 septembrie 1951 de către T. Gheideman (director al acesteia în 1950–1964). Directorul actual este Dr. Alexandru Teleuță.

Cercetările botanice sistematice în Republica Moldova au început în 1947, când erau conduse de colaboratorii Sectorului de Botanică al Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. Sectorul respectiv a fost reorganizat, la 31 iulie 1950, conform unei Hotărâri a Sovietului Miniștrilor al R.S.S.M., în Grădină Botanică. În toamna aceluiași an, în orașul Chișinău, pe valea râului Durlești (actuala Grădină dendrologică), se alocă un teren cu suprafața de 74 ha pentru construcția Grădinii Botanice. În 1950–1964 se creează colecții și expoziții de plante.[1]

La 27 septembrie 1965, Sovietul Miniștrilor al R.S.S.M. alocă, la periferia de sud-est a Chișinăului, un nou teren, cu suprafața de 104 ha, pentru proiectarea și construcția actualei Grădini Botanice a Academiei de Științe a Moldovei. Noul teritoriu includea 24 tipuri de soluri cu ape subterane. Lucrările de proiectare și construcție au fost efectuate sub conducerea academicianului Alexandru Ciubotaru, care a activat în calitate de director al acestei instituții mai mult de 32 de ani. La 1 iulie 1975, Grădina Botanică a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a U.R.S.S. primește statutul de instituție de cercetări științifice.

Grădina Botanică a fost creată pe baza principiului ecologico-sistematic, organizând plantele în grupuri în stil de peisaj, facilitând astfel orientarea și studiul vegetației.

Grădina Botanică din Chișinău este împărțită în sectoare. Unele sunt în aer liber și populate cu  plante anuale rezistente la ger, altele sunt în spații acoperite unde plantele sunt protejate cu grijă.

Cele mai populare sectoare pentru vizitatori includ Alpinarium (aproximativ 50 de specii), Dendrarium (aproximativ 560 de specii), Flora Moldovei (30 de specii de arbori, 18 specii de arbuști și 110 specii de plante ierboase), Pinarium, Rozarium, Floricultura, Siringarium și Plantele Tropicale și Subtropicale (aproximativ 2550 de specii) colectate din întreaga lume.

În urma ninsorilor abundente din aprilie 2017, 80% din arborii și arbuștii decorativi din colecțiile și expozițiile grădinii au fost distruși sau avariați. Cu toate acestea, Grădina Botanică a renăscut treptat, continuând să încânte locuitorii și vizitatorii capitalei cu colecțiile sale de plante deosebite în orice anotimp al anului.

Sectorul de floricultură este amplasat în centrul Grădinii Botanice. Aici este expusă o diversitate de plante floricole decorative anuale, bienale și perene, care prin modul de amplasare și grupare, succesiunea înfloririi, bogăția de forme și culori, constituie o expoziție cu caracter permanent, destinată recreării, instruirii și educației. Gama de culori irepetabile și farmecul deosebit al întregii compoziții floricole sunt cele mai apreciate de vizitatori.

Frumusețea florilor poate fi admirată pe tot parcursul perioadei de vegetație. Primăvara timpuriu ne bucură privirea cu crocuși, toporași, narcise, lalele, bujori, iar mai târziu, „se aprind” superbele lumânări de eremuruși. Perioada de vară este la fel de impunătoare, prin specii originale de gladiole, crăițe, pufuleți și cromatica vie a crinilor de vară. Toamna ne încântă privirea cu canele, crizanteme și astre perene cu inflorescențe nuanțate deosebit.

 Expoziția de plante medicinale și aromatice a Grădinii Botanice a Academiei de Științe a Moldovei, inițiată de acad. A. Ciubotaru și finanțată de Ministerul Ecologiei, se întinde pe o suprafață de 0,7-0,8 hectare, având perspectiva de a include 350-400 specii. În prezent, expoziția adăpostește aproximativ 300 de specii de plante, atât spontane, cât și cultivate. Speciile erbacee sunt organizate în micropopulații pe parcele egale (3×1,5 m), situate pe un teren cu o înclinație ușoară spre est, în vecinătatea expoziției de plante decorative. Aspectul peisager este accentuat de relieful cald, înclinat spre sud-est, care primește soarele pe tot parcursul zilei. Solul bogat în cernoziom, cu zone ușor nisipoase, favorizează dezvoltarea optimă a speciilor introduse.

Parcurgând această expoziție, vizitatorii pot cunoaște și recunoaște diverse specii valoroase de plante utilizate sau potențial utilizabile în menținerea sănătății, alimentație, industria celulozei, hârtiei și textilelor. Aceste plante sunt grupate în categorii precum medicinale, aromatice, condimentare, melifere, tinctoriale, toxice etc.

Introducerea în cultură a plantelor medicinale și elaborarea tehnologiilor adecvate de cultură contribuie la salvarea multor specii de plante medicinale și aromatice. În cadrul colecției, speciile medicinale sunt grupate în funcție de afecțiunile pe care le pot trata.

În anul 1950, în cadrul Grădinii Botanice a Filialei Moldovenești a Academiei de Științe a URSS, au fost inițiate cercetări în domeniul introducerii și evaluării proprietăților furajere la speciile de  plante autohtone și alohtone. În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că rezerva de mobilizare a plantelor furajere este vastă – numai în flora spontană a Moldovei există aproximativ 700 de specii de plante care pot fi folosite ca plante furajere (prof. N. Derevițki, academicianul M. Lupașcu, dr. T. Cuporițcaia, dr. A. Teleuță). Ca specii valoroase au fost evidențiate Vicia angustifolia Reichard, Astragalus cicer L., și Lathyrus sylvestris L.. Sub conducerea acad. M. Lupașcu, a fost fondată o colecție impunătoare a soiurilor și formelor autohtone de Medicago sativa L., care au servit drept sursă genetică valoroasă pentru ameliorarea soiurilor noi. Ulterior, cercetările au continuat pentru elaborarea agrofitocenozelor furajere cu un randament înalt de utilizare a energiei solare.

În perioada 1975 – 1980, a fost evaluată colecția mondială de Glycine max Merrill., fiind selectate 230 de forme valoroase pentru ameliorarea soiei în Moldova (dr. A. Teleuță). Cercetările au permis evidențierea formelor bogate în proteină și acizi amino esențiali, ulei, cu un conținut scăzut de inhibitori ai tripsinei, și forme adaptate la recoltarea mecanizată a boabelor. Au fost stabilite 423 de legități ale acumulării proteinelor 11S în boabele de soia, fiind evidențiate regiunile geografice de proveniență a ecotipurilor de soia, care prezintă interes pentru mobilizarea genofondului de perspectivă pentru Moldova.

Sectorul Plante tropicale (suprafață – 2 500 m²) adăpostește un genofond de aproximativ 2 500 de taxoni, originari din zonele subtropicale, tropicale și ecuatoriale ale Terrei, de pe toate continentele. În primul compartiment, avem ocazia de a admira reprezentanții ferigilor (Polypodiophyta), plante superioare străvechi cu frunze deosebite din punct de vedere morfologic. Elementul atrăgător al acestor plante este varietatea formelor frunzelor, de la simple, cu marginea întreagă (Asplenium nidus), până la compuse, multifidate (Nephrolepis exaltata). Majoritatea au tulpina sub formă de rizom (Cyrtomium falcatus, Polypodium aureum etc.) și, rareori, trunchi lemnos (Blechnum).

În a doua jumătate a secolului XX s-au inițiat lucrări planificate pentru studierea dendroflorei Moldovei și introducerea speciilor de plante lemnoase exotice. În urma cercetărilor dendrologice, a fost elaborat un asortiment de arbori și arbuști necesari pentru crearea spațiilor verzi în localitățile urbane și rurale din Republica Moldova. (P. Leontiev, B. Holodenco, A. Palancean).

Grădina Botanică oferă o varietate bogată de expoziții tematice, incluzând vegetația specifică Moldovei, Pinariul dedicat coniferelor, Siringariul pentru plante acvatice, Rozariul cu colecții de trandafiri, Alpinariul cu plante montane, Dendrariul ce adăpostește numeroase specii de arbori, Grădina de pomi cu coroana dirijată pentru fructe, Lianariul cu plante agățătoare și Rocariul cu specii adaptate la creșterea în rocării.

In perioada sa de dezvoltare a mai mult de 50 de ani, Dendrariu a devenit unul din cele mai principale centre din Moldova de introducere a plantelor lemnoase si floricole din flora mondiala, datorita careia in anul 1997 a fost primit in Asociatia Internationala a Gradinilor Botanice de Conservare a mediului cu sediul la Richmond, Virginia, SUA.

Pe teritoriul Gradinii Botanice din Chisinau, prin indiguirea paraului Valea Crucii, s-au construit 4 rezervoare acvatice, amplasate la nivele diferite, ce formeaza o cascada care nu seaca nici in cei mai secetosi ani.

Doua experiente inedite din timpul vizitelor la Gradina Botanica ar putea fi inflorirea magnoliei roz si inflorirea ciresului japonez (sakura). La intrarea principala in gradina veti fi intampinati de arbori vigurosi de Sophora japonica, care se manifesta deplin la mijlocul verii si toamna.

Grădina se află într-o zonă verde, liniștită, apreciată atât de locuitorii sectorului Botanica, cât și de turiști care caută relaxare și reconectare cu natura. Evenimente precum Summer Fest au avut loc în grădină, întărind rolul său comunitar. Vizitatorii pot explora expozițiile tematic‑educaționale, serele, colecțiile de plante rare și pot participa la tururi ghidate privind conservarea biodiversității. Grădina Botanică din Chișinău rămâne un reper esențial în oferta cultural‑turistică a capitalei, combinând biodiversitate, peisaj și știință într‑o experiență plăcută pentru orice vizitator.