Râpa lui Bechir, cunoscută și sub numele de „Bechirov Iar”, este o formațiune naturală spectaculoasă situată în raionul Soroca, Republica Moldova. Această zonă, cu o suprafață de aproximativ 46 de hectare, se remarcă prin peisajele sale impresionante și prin importanța sa geologică și culturală. Râpa lui Bechir este un monument geologic și paleontologic de mare valoare. Formațiunile sale sedimentare, care includ depozite cretacice, badeniene și volhiniene, oferă cercetătorilor oportunitatea de a studia straturile geologice ale platformei est-europene. În părțile superioare ale râpei se găsesc loessuri și argile roșietice-brune, care ascund resturi arheologice ale culturii Cucuteni-Tripolia, adăugând o valoare științifică suplimentară acestui monument natural.
Schitul rupestru „Peștera lui Bechir” este un schit rupestru amplasat pe stânca abruptă din stânga (nord) a Râpei Bechir (Bechirov Iar), la sud de orașul Soroca, ocolul silvic Soroca, Zastânca II, parcela 24. Este un monument istoric de importanță națională inclus în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat cu nr. 2820.1 (raionul Soroca). Datează din sec. XVIII-XIX.
În stâncile abrupte din vale se află schitul rupestru Bechir, considerat cel mai vechi ajuns până în zilele noastre, datând probabil din sec. VI – VIII. Primele mărturii scrise că aici a existat o sihăstrie sunt din sec. XIX. I se mai zice și Peștera lui Bechir, uneori asociată cu numele unui haiduc, alteori cu a unui monah. Peștera-biserică este săpată în stâncă și amintește de așezările rupestre din diverse colțuri ale lumii creștine (Caucaz, Crimeea, Asia Mijlocie), fiind în acest sens un unicat pentru spațiul românesc. Este amplasată într-un defileu a cărui lungime este de 10 kilometri, prin care curge un râuleț spre Nistru, cu versanți calcaroși masivi şi abrupți, parţial împăduriți, nu departe de podul de piatră cu același nume în partea de sud a orașului Soroca. Conform legendei, care circulă prin partea locului în această peșteră câteva secole în urmă, trăia un călugăr pustnic. Duminica dânsul apărea în fața mulțimii adunate în valea defileului şi le citea predici.
În interiorul celulei sânt cioplite în piatră o masă, o firidă pentru icoană şi candelă şi chiar un beci. Pantele defileului s-au format din depuneri cretacice, tortoniene şi sarmatice, dar şi din terase, care datează cu epoca glaciară. Lungimea defileului depășește 10 km, lăţimea gurii e de 375 m, iar adâncimea pe alocuri e de circa 100 m. Deosebit de impunător arată rocile cretacice, înălţimea cărora atinge 50 m.
Schitul este format dintr-o încăpere mică orientată cu altarul spre nord și cu o ușă-ferestruică mică spre sud, dar are un interior ornamentat cu elemente constructive cioplite în piatră și care imită interiorul unei biserici de lemn de epocă. Pe pereți se văd urmele icoanelor. Caverna este amplasată la o înălțime de 12-14 m pe o stâncă verticală albă de calcar. Aceasta și acum rămâne greu accesibilă vizitării pentru majoritatea turiștilor. Schitul se află sub protecția statului și nu sunt permise intrările neautorizate. Monumentul are o importanță științifică mare, deoarece păstrează aflorimentele geologice vechi.
La 27 martie 2004 la Soroca, a fost inaugurat Complexul Cultural Turistic „Lumânarea Recunoştinţei”. Inițial, monumentul urma să se numească “Badea Mior”, ideea fiind propusă de scriitorul Ion Druță, originar din Câmpia Sorocii. Această atracție turistică cu înălțimea de aproape 30 de metri a fost ridicată pe baza proiectului arhitectului Ion Pascal. Cel mai mult atrage însăși locul, de unde se deschide o panoramă frumoasă asupra municipiului Soroca și a priveliștii din jur. Deși mulți vin aici cu mașina pe drumul dinspre satul Zastânca, sunt și curajoși care aleg să urce cele 564 de trepte până la „Lumânarea Recunoştinţei.
Se poate ajunge la Râpa lui Bechir din zona Lumânării Recunoștinței, situată la sud de orașul Soroca, Republica Moldova. Traseul începe din parcarea de la șosea și urmează o potecă ce duce către Râpa lui Bechir, unde se află Chilia lui Bechir, o peșteră săpată în stâncă. Această potecă este scurtă, dar abruptă și alunecoasă, necesitând prudență și echipament adecvat pentru drumeții.
Schitul rupestru “Peştera Bechir” poate fi admirat când mergi pe serpentina de la intrarea în municipiul Soroca. Deși este la vedere, accesul către chilie este foarte dificil, din cauza înălțimii de peste 6 metri de la nivelul solului. Denumirea “Peștera Bechir” a fost dată de localnici, Bechir fiind numele ultimului haiduc din Basarabia care s-ar fi adăpostit în stâncă acum câteva secole.
Râpa lui Bechir nu este doar un obiectiv geologic și istoric, ci și o destinație turistică deosebită, oferind priveliști spectaculoase asupra văii Nistrului și oportunități de drumeții în natură.